Marti, 17 octombrie 2017

Azi: Nu-mi place sa calatoresc cu avionul. Nu mi se face rau la decolare si la aterizare (de fapt acelea sunt singurele momente care imi plac din zbor) insa odata ajunsa in aer ma simt cuprinsa de panica, palmele imi transpira, respiratia imi devine din ce in ce mai rapida si ma gandesc doar ca vreau sa ajungem cat mai repede la destinatie. Este foarte neplacut si este suparator pentru ca ideea unui zbor mai lung de 4 ore ma panicheaza si in acest fel imi limiteaza mobilitatea: Asia? Australia? Alaska? toate destinatii pe care mi-ar placea sa le vizitez…daca as putea ajunge acolo cu masina.

Am incercat sa ignor problema. Apoi am descoperit xanax-ul. M-am incapatanat insa sa rezolv si fara medicatie dilema. Am citit articole despre cum sa invingi teama de zbor cu avionul si in afara de un singur sfat practic care – surprinzator – functioneaza perfect ( o tehnica care printr-o anumita pozitie a corpului elimina anxietatea ca prin farmec) majoritatea legau teama de zbor cu nevoia de control si recomandau sa renunti la ideea de control, sa accepti pur si simplu ca nimic nu este sub controlul tau.

De asemenea articolele recomandau sa elimini anxietatea generala din viata ta deoarece daca nivelul general de anxietate este ridicat, atunci si fricile si fobiile individuale se vor manifesta mai usor.

O metoda de a elimina anxietatea este sa meditezi – ceea ce am inceput sa fac, fara manual si dupa ureche. Imi este  foarte greu sa stau cu ochii inchisi si sa nu ma gandesc la nimic dar perseverez; gandurile mi se zburatacesc ca niste pasari de noapte dezorientate de lumina puternica si se lovesc unele de altele dar chiar ma simt mai bine desi fac asta doar de doua zile, cate zece minute seara. In prima zi de meditatie mi-am adus aminte instantaneu de mama si m-am pus pe plans; intai am zis ca nu mai incerc sa meditez pentru ca doare prea tare dar apoi m-am gandit sa ma las in voia durerii – poate asta aveam nevoie sa simt atunci si am plans si apoi am luat-o de la capat iar a doua zi mi-a fost mai usor.

Nevoia de controlul este insa cu totul altceva. Controlul in cazul meu este legat de frica…mi-am dat seama ca o frica puternica ma guverneaza si sta la baza deciziilor mele. Nevoia mea de control este de fapt fuga de aceasta frica pe care refuz sa o privesc in fata pentru ca doar asa ma pot preface ca nu exista. Vreau sa ma eliberez de ea, vreau sa o las in urma si in acelasi timp, o viata fara frica ma sperie. The devil you know…

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s